Session 1986 - Una spasimata - Rinatu Coti PDF Imprimer
Sujet

Da Petru Paulu à Carulu sò di i listessi tempi. Di frivaghju scorsu, à chì à principiu di mesi à chì à l’ultima, ani avutu tremindui trentacinqu’anni. Sò stati addivati in a listessa inturnianza. È sò più chè amichi. Sò frateddi. Ciò chì accadi à unu, o bè o mali, hè quant’è ad accada à quidd’altru. Da ziteddi, ani sempri ghjucatu insemu è nimu i pudia metta mali, da tantu à ch’eddi si ghjuvavani. Petru Paulu s’hè fermu fantinu, è quandu Carulu s’hè maritatu cù Ghjulia, dodici anni fà, hà cridutu chì a so fratiddanza ùn avissi più da esista. Ma Ghjulia ùn hà mai circatu d’inframettasi trà u maritu è Petru Paulu. I donni ani i so sicreti trè eddi, pinsava Ghjulia, è l’omini anch’eddi. Era cunvinta chì issi sicreti ùn livavani nienti à nimu. Pinsava ancu ch’eddi fussini nicissarii.

Ghjulia capiscia binissimu issi cosi, chì parini di poca primura, cusì à a prima. Ma quandu a parsona li poni menti è li faci riflessu, si n’avvedi chì si tocca u solcu maestru di a vita umana. I fundalizii di a menti umana sò arradicati in una terra levula è chì rispira : a parsona stessa. Da u principiu, Ghjulia avia fattu casu chì ùn ci vulia micca à disfà l’armunia fraterna trà u maritu è Petru Paulu. D’altrondi, dopu à u matrimoniu, l’avia dittu :

- O Petru Pà, comu hè à ùn vena più in casa a sera ? Chì ghjà avarè a paura di mè ?

Parlaia com’è in modu di taroccu par ch’eddu ùn si n’appigliessi. Petru Paulu ùn avia risposu nienti. Avia surrisu. A sera dopu, avia ripresu i so veghji, com’è chì nienti fussi.

- M’ani da mancà i nostri sirati insemu, dicia Petru Paulu.

- Chì ti costa à falà in cità, li rispundia Carulu. In vittura ùn mittarè tantu. À u più un quartu d’ora.

- Quissa a socu, dicia Petru Paulu. Ma in cità ùn sarà mai listessa com’è in paesi. Ci sò altri abitudini. È po ùn vogliu sempri essa in via. Aveti a vostra vita di famiglia.

- Ci vurrà à senta dinò quissa, dissi Carulu. Ùn era da tè à dimmi cosi simuli. Chì ghjà ci sarà statu fin’ad avà una sola volta chè no ùn avissimi spartutu qualcosa ! Mi dici sempri chì u toiu hè meiu. Ebbè, sappia, chì u meiu hè toiu. Di megliu ùn ti possu dì.

Una spasimata (pages 17-18)

Rinatu Coti 
A. Compréhension du texte

a) Compréhension générale

Date in qualchì filari u sensu generale d’istu scritttu.

b) Compréhension approfondie

1. Fate u cumentu d’ista infrasata :

« I donni ani i so sicreti trà eddi, pinsava Ghjulia, è l’omini anch’eddi. Era cunvinta chì issi sicreti ùn livavani nienti à nimu. Pinsava, ancu ch’eddi fussini nicissarii ».

2. Date u vostru parè nant’à issa affirmazione di l’autore : « I fundalizii di a menti umana sò arradicati in una terra levula è chì rispira : a persona stessa ».

B. Compétence linguistique

a) Fate a traduzzione di u scrittu da « chè ti costa à falà in cità » sin’à « Di megliu ùn ti possu dì ».

b) L’autore hà scrittu indù a so varietà linguistica, chì ghjè quella di Pila Canale, u so paese natiu. Voi pruvarete à riscrive, à modu vostru, vale à dì indù a vostra parlata cutidiana, un passu di istu testu, da u principiu sin’à « Pinsava ancu ch’eddi fussini nicissarii ».

Ùn vi scurdate micca d’ammintà u nome di a varietà scelta, per un dettu « Trascrizzione in varietà curtinese ».

c) Fate un riassuntu di stu testu in sessanta parolle à u più.

* E dumande « a », « d », « e » sò ubligatorie ma u canditatu scigliarà trà e dumande « b » è « c ».

d) Spiecate e parolle

1. « Fantinu »

2. « In modu ti taroccu »

Truvate un sinonimu pè ogni parolla.

e) Indù a parolla « Binissimu » u sufissu issimu hà un certu valore. Spiecatelu è ammintate dui esempii pè dà ne a prova.

C. Expression personnelle
a) Production semi-guidée

Maghjinate chì Carulu sia ghjuntu in cità è ch’ellu voglia scrive una lettera à u so amicu Petru Paulu chì si hè firmatu in paese, pè dì li quant’ella li pesa issa spiccanza.

Tocca à voi à scriveli issa lettara.

b) Poduction libre

À un mumentu datu Petru Paulu dice « In cità ùn sarà mai listessa com’è in paesi, ci sò altri abitudini ».

È voi chì ne pinsate ?