Session 1989 - A spasimata - Rinatu Coti PDF Imprimer
Sujet
Testu

(Andria, zitellu d’ondeci anni, face u giru di i paesi cù u vitturonu di Vintureddu u macillaru)

Ticchi ticchi, eranu undici ori ed eranu puri ghjunti in fondu di paesi à l’ultimi casi. In issu poghju tutti i casi eranu chjusi, chì toccu uttrovi, cacciatu à zia Francesca, si n’andavani tutti in cità, ancu quiddi chì erani in ritirata.

Vintureddu avia piantatu u vitturonu è clacsunava senza dismetta. È po avia missu à cantà à voci rivolta una canzona chì Andria ùn avia mai intesu : « Ochji di lu me silenziu, Amori di lu me cori, Arechji di lu me bughju, Amori di lu me cori ». Era surpresu assai Andria di sente cantà à Vintureddu. E cantava propiu bè.

- A sai, ò Andri, ciò chì eddu hè l’amori di u me cori ?

- Sarà qualchì donna, ò Vinturè.

À Vintureddu l’era scappata una risa chì li si turciani ancu i calcagni.

- Chì ghjà, avaraghju cappiatu qualchì spripositu, o Vinturè ?

- Mancu appena, ò chjù. Ma l’amori di u me cori hè a nostra lingua cusì bedda. Quand’è no ùn vidimu micca, vedi edda par no. Quand’è no ùn sentimu micca, senti edda par no.

Ad Andria li saria piaciuta monda chì Vintureddu inultressi in issu pinsamentu. Una, chì a dicitura era puetica è a pinsata era ghjusta. Un populu senza lingua hè com’è una parsona senza lingua : sò muti. È ùn ci hè di peghju. Sò guai maiò. È à un populu mutu o a una parsona muta ùn basta micca à mettali qualchì bucconu in bocca da falli sminticà a so mutezza. Ùn si pò sustituì altru nudda inveci di a lingua. À taglialla hè quant’è à tumbà. È quissa, mai chì edda fussi.

Rinatu Coti (« A spasimata »)
I. U significatu di u testu

(6 punti) A. Cumu sarà chì « toccu uttrovi… si n’andavanu tutti in cità, ancu quiddi chì eranu in ritirata » ?

(6 punti) B. Vi pare bella a canzona di Vintureddu ?

(8 punti) C. In l’ultimu paragrafu pensa cusì Andria o si sprime l’autore ?

II. Cunniscenza di a lingua

(4 punti) A. I cunniscite i sinonimi di : chjusi - clacsunava - dismetta - surpresu - cappiata - spruposita - monda - sminticà ?

(4 punti) B. « Era surpresu assai Andria di sente cantà à Vittureddu ». Spiicate l’adopru di « à » davanti à u nome Vintureddu.

(4 punti) C. Cumu hè chì à quandu hè scrittu « Andria », « Vintureddu », à quandu « Andrì », « Vinturè » ?

(4 punti) D. In la frasa : « Ad Andria li saria piaciuta assai chì Vintureddu inultressi in issu pinsamentu » a froma verbale « inultressi » hè aduprata bè ò male ?

(4 punti) E. Turnate à scrive à u stile indirettu :

« - A sai, o Andri, ciò chì eddu hè l’amori di u me cori ?

- Sarà qualchì donna, à Vinturè. »

III. Sprissione parsunale

(10 punti) A. Zia Francesca spieca à Andria cumu hè chì ella ùn hà micca svitatu u so poghju.

(10 punti) B. Certi dicenu chì a lingua corsa ùn vale da sprime un mondu modernu. Vi pare ghjusta ?