Session 1991 - À caccia (U cimeteriu di l’elefanti) - Michele Poli PDF Imprimer
Sujet
À caccia

In più bella si cavala un merlu o un tordulu.

Vincente è Ghjuvanni curavanu subitu.

L’ocellu saltichjava tramezu à i ciuffuli d’arba è di radiche, s’avvicinava pianu pianu à a trappula, stinzava u collu minutu, girava u capucciu vivu è guardincu à diritta è à manca à colpetti secchi è lesti, piantava una stonda sicchitu è in echilibriu nantu e so schincherelle, ghjustu davanti à u tofone, è fighjava à l’ingiru, quant’è ch’ellu avissi paura d’un tradimentu chì u so stintu presentia.

I zitelli, elli, agguattati unu contru l’altru ùn ansciavanu.

È po, di colpu, u bizzicucciu ingordu partia lestu lestu à pichjà u steccu maestru chì puntellava l’ingegnu di morte traditore ; è a teghja, di sciappita, li scrochjava addossu.

Allora, in furia in furia, Ghjuvanni è Vincente escianu à tempu da u piettatoghju è currianu à a trappula.

Ghjuvanni lasciava sempre fà à Vincente. È Vincente infrugnava a manu sperta sottu à a teghja è cacciava l’ocellu.

Era guasi sempre vivu è sbattulava l’ale è e zampe pè circà à liberassi, ma mai ci riescia.

Certe volte, quand’ellu era robustu è furzacciutu, si sbattia cum’è un dannatu è mandava in quà è in là qualchì bizzicata addisperata. Tandu po, Vincente, senza pietà, u stringhjia forte da a manu chì u ritenia prigiuneru è, da l’altra, li turcia u collu trà l’indice è u pollice, è po u mettia in a sacchetta. Accadia ancu ch’ellu u inguantassi pè e zampucce è li sfracellassi u capu contru una petra.

Quessa, à Ghjuvanni, li piacia pocu. Ancu chì, un ghjornu, a li disse.

- Sì cacciadore o ùn sì ? Scherzichjò Vincente.

È messe à ride.

Michèle Poli (U cimeteriu di l’elefanti)
I. Annantu à u testu

1. Induva si calava u merlu o u tordulu ?

2. Cumu sarà chì « i zitelli ùn ansciavanu » ?

3. Cumu a vi spiicate a risa di Vincente ?

4. Istu testu, u più, hè un racontu o una descrizzione mezu cà etnugrafica (di l’usi è di u modu di campà) ?

II. Cunniscenza di a lingua

1. Cumu hè fatta a parolla « capucciu » ? Nomi fatti cusì ci ne hè di l’altri in lu testu ?

2. « Pianu pianu, secchi secchi, lestu lestu, in furia in furia… » : spiicate iste ripetizione.

3. In la frasa : « È messe à ride » da chì ghjova l’ausiliariu « mette » ?

4. « U bizzicucciu ingordu partia lestu lestu à pichjà u steccu maestru ».

Da chì ghjè a pripusizione « à » ?

5. Fate u listinu di e prupusizione subordinate rilative.

III. 

1. Una merula si cala à vicinu à a teghja ma ùn si piglia micca chì hà avvintatu a trappula. Cuntate a passata mittenduci dinò à Ghjuvanni è à Vincente.

2. E teghje, i cupponi, l’accioli, i cappii… orami sò difesi chì si stirpavanu l’acelli. Sarà megliu cusì ?