| Session 1991 - À caccia (U cimeteriu di l’elefanti) - Michele Poli |
|
|
SujetÀ cacciaIn più bella si cavala un merlu o un tordulu. Vincente è Ghjuvanni curavanu subitu. L’ocellu saltichjava tramezu à i ciuffuli d’arba è di radiche, s’avvicinava pianu pianu à a trappula, stinzava u collu minutu, girava u capucciu vivu è guardincu à diritta è à manca à colpetti secchi è lesti, piantava una stonda sicchitu è in echilibriu nantu e so schincherelle, ghjustu davanti à u tofone, è fighjava à l’ingiru, quant’è ch’ellu avissi paura d’un tradimentu chì u so stintu presentia. I zitelli, elli, agguattati unu contru l’altru ùn ansciavanu. È po, di colpu, u bizzicucciu ingordu partia lestu lestu à pichjà u steccu maestru chì puntellava l’ingegnu di morte traditore ; è a teghja, di sciappita, li scrochjava addossu. Allora, in furia in furia, Ghjuvanni è Vincente escianu à tempu da u piettatoghju è currianu à a trappula. Ghjuvanni lasciava sempre fà à Vincente. È Vincente infrugnava a manu sperta sottu à a teghja è cacciava l’ocellu. Era guasi sempre vivu è sbattulava l’ale è e zampe pè circà à liberassi, ma mai ci riescia. Certe volte, quand’ellu era robustu è furzacciutu, si sbattia cum’è un dannatu è mandava in quà è in là qualchì bizzicata addisperata. Tandu po, Vincente, senza pietà, u stringhjia forte da a manu chì u ritenia prigiuneru è, da l’altra, li turcia u collu trà l’indice è u pollice, è po u mettia in a sacchetta. Accadia ancu ch’ellu u inguantassi pè e zampucce è li sfracellassi u capu contru una petra. Quessa, à Ghjuvanni, li piacia pocu. Ancu chì, un ghjornu, a li disse. - Sì cacciadore o ùn sì ? Scherzichjò Vincente. È messe à ride. Michèle Poli (U cimeteriu di l’elefanti)I. Annantu à u testu1. Induva si calava u merlu o u tordulu ? 2. Cumu sarà chì « i zitelli ùn ansciavanu » ? 3. Cumu a vi spiicate a risa di Vincente ? 4. Istu testu, u più, hè un racontu o una descrizzione mezu cà etnugrafica (di l’usi è di u modu di campà) ? II. Cunniscenza di a lingua1. Cumu hè fatta a parolla « capucciu » ? Nomi fatti cusì ci ne hè di l’altri in lu testu ? 2. « Pianu pianu, secchi secchi, lestu lestu, in furia in furia… » : spiicate iste ripetizione. 3. In la frasa : « È messe à ride » da chì ghjova l’ausiliariu « mette » ? 4. « U bizzicucciu ingordu partia lestu lestu à pichjà u steccu maestru ». Da chì ghjè a pripusizione « à » ? 5. Fate u listinu di e prupusizione subordinate rilative. III.1. Una merula si cala à vicinu à a teghja ma ùn si piglia micca chì hà avvintatu a trappula. Cuntate a passata mittenduci dinò à Ghjuvanni è à Vincente. 2. E teghje, i cupponi, l’accioli, i cappii… orami sò difesi chì si stirpavanu l’acelli. Sarà megliu cusì ? |









