| Session 1994 - U tempu chì Berta filava (E fole di Mamma) - Ghjuvan Ghjaseppiu Franchi |
|
|
SujetU tempu chì Berta filavaL’affare ùn hè d’avà : si passava in tempi di u impiratore Nirone. Nirone, a sapete, era propiu un assassinu. Robba da chjodi viramente, è ognunu ne avia u svelu. S’elle cullavanu in celu e ghjasteme, saria sciuppatu subitu cum’è una ballotta, saria ! Or c’era una vichjarella à Roma chì stava sempre dicendu : Ch’ellu campi Nirone ! Nirone vene à sapè u fattu. « Comu sarà ch’ella mi tene cusì cara quessa ? Forse mi ne invechju è mi mettu à lu benfà senza avvedemine ? … A vogliu sente. ». È piglia è manda à chjamà a vichjarella. A li ghjunghjenu intravata in quattru. — Allora, tù saristi quella chì mi tene cusì caru ? — Eh… eh… — Comu eh. Mi teni o ùn mi teni ? — Ah, ah… tenevi caru po nò ! Diu ne guardi !… — Aiò, aiò ! Ma chì dici sempre Ch’ellu campi Nirone, ch’ellu campi Nirone ? — A vi vogliu dì, o Nirò : eiu, a sapete, sò vechja assai, aghju cunnisciutu à vostru missiavu. Era un ammostru ! Di peghju si cridia ch’ellu ùn ne posca mai più nasce… Dopu hè vinutu vostru babbu : aahh ! Ci hà fattu vede e mammetinte, chì à pettu à ellu, innanzu eranu fiori ! Avà ci sete voi : peghju è ripeghju !!! Allora eiu, chì vulete, precu chì vo ci stiate, parchì quellu chì hà da vene dopu à voi, Diu la sà… Nirone si campava da a risa : — Iene ? Allora tù insulti à mè è po insulti à babbu, è vai ancu à circà à missiavu ! L’ai da pacà ! Vogliu chì tù veca ! Sè bona pà a filera ? — Ah, quessa po sì… — Ebbè : ai da filà trè ghjorni è trè notte… una corda. È ch’ella sia bella neh ? È ch’ella ùn istrappi ! È piglianu i servi, inguantanu à Berta è a mettenu davanti à una mansa di lana, una rocca, è tira avanti… Ella, a disgraziata, si vidia in traccia di filà a corda pà appiccalla… Allora a s’allungava, circava d’andà pianu pianu, si pruvava à fà minutu minutu, parchì a corda strappissi, ma tandu a corda vinia più longa… Or bella via ! Trè ghjorni è trè notte Berta filò. I servi di Nirone eranu culà è zò, zò ! Mancu a lascionu rifiatà una meza siconda. À u capu à trè ghjorni, t’affacca Nirone : — Hè fatta a me corda ? — Ah, dice a vechja, hè fatta… È tardavillava da capu à pedi, chì si vidia morta. — Ebbè, disse Nirone, par paca d’avè dettu u to parè invece di pruvà d’allusingammi cum’elli facenu tanti, ti vogliu fà ricca ; ai da andà in carrughju cù issa corda : quant’ellu ci sarà palazzi ch’ella pò avvinghje saranu i toi !! — Auuuh ! Dice a vechja, lasciatemi filà torna appena una meza ghjurnata ! — Ahù ! HÈ FINITU U TEMPU CHÌ BERTA FILAVA ! Firmò u so pruverbiu. Franchi (Ghjuvan Ghjaseppiu) E fole di Mamma, 1988.I. Annant’a u testu1. Spiicate u significatu ch’elli anu in lu testu, sti pezzi di frasa : - « Robba da chjodi » - « A li ghjunghjenu intravata in quattru » (4 punti) 2. Chì si cunnosce di u carattare di e duie parsone ? (6 punti) 3. Vi pare ridiculu u testu ? Dite parchè. (4 punti) 4. Cumu sarà ch’ellu compie incù un pruverbiu, stu testu ? (6 punti) II. Cunniscenza di a lingua1. Pigliemu ste parolle derivate in - era : « Filera, dintera, dirraschera, spallera, castagnera ». Si pò dì chì u suffissu hà u listessu significatu ? (3 punti) 2. Analizate e forme : a (a mettenu) (allusingammi) 3. « t’affacca Nirone » : sarà nicissariu u prunome parsunale ? Spiicate u so adopru. (4 punti). 4. « tù saristi quella chì mi tene cusì caru » : spiicate l’adopru di u cundiziunale. (4 punti) 5. « pianu pianu »… : da chì ghjova a riduppiera di l’avverbiu ? Hè ci ne altri mezi da pruduce u listessu effettu ? (3 punti) III. Sprissione parsunale1. A vichjarella ghjunghje in casa soia è conta a passata di a filera. (una vintena di filari - 10 punti) 2. Stu Nirone ùn lu ci aspittavamu po micca. Cumu sarà ch’elli sò cusì sfarenti i parè nantu à quelli chi facenu a storia ? (una vintena di filari - 10 punti)
|









