Session 1998 - L’usteria di i latroni - Martinu Appinzapalu PDF Imprimer
Sujet
L’usteria di i latroni

U ghjovanu scarparu Ghjuvan Valentu hà tombu mille mosche è ne hà feritu cinquecentu. A so nomina ghjugne ignalocu.

Viaghjava annantu u so sumerellu arechjilongu è schinchiseccu senza nè danaru nè bagagli. È, tocchi tocchi, viaghjendu, eccuti chì dopu trè ghjorni cuminciava à disperassi quand’ellu ti ghjunghje davanti una bellissima usteria à mezu boscu.

Tempu vistulu :

— Ghuvan Valentu, Ghjuvan Valentu, tomba mille è ferisce cinque centu ! Umbè, umbè !

L’usteria era piena di latroni, eccuti chì, presi di paura intesu u nome di l’eroe, scappanu in furia è in fretta, per porte è purtelli, lascendusi a magnusca annantu tavula, è arme rilucente, è cavalli boni. Ghjuvanni si scavalca è si mette tranquillamente à tavulinu. C’era un pranzu numeru unu, mancu toccu.

— Magnate, o illustre paladinu, disse l’usteriaghju. Vi devu a vita. A vostra sola presenza m’hà sbarrazzatu di sti latroni.

— Altru aghju fattu ! disse fieramente, à corpu techju, Ghjuvan Valentu.

È si colse da cavallu à u più bellu cavallu, quellu di u capulatrone. È dendu un colpu di spronu.

— Sì mai avete bisognu d’aiutu, fatemi cennu. Fin chì Ghjuvan Valentu ùn sarà mortu nisunu vi farà tortu !

L’usteriaghju è a servitù s’inchjinonu fin’à terra.

Martinu Appinzapalu
Ritagliu di a fola « Ghjuvan Valentu » 
ricacciatu da Raconti è Fole di l’Isula Persa, L’Ammaniti, p. 171-172
I. Annant’à u testu (26 punti)

1. Ghjuvan Valentu serà riccu o miserellu ? Ricacciate l’elementi chì a vi dicenu.

2. Vi pare sicura l’osteria induve ellu scala l’eroe ?

3. Fate vede quant’elli anu avutu paura i latroni.

4. In chì modu ringrazieghja u so salvadore l’osteriaghju ?

II. Cunniscenza di a lingua (26 punti)
1. Lessicu

a) Chì sferenza ci hè trà e parolle furia è fretta ?

b) Indetteranu listesse cose i nomi porte è purtelli ?

c) Chì vulerà dì un pranzu numeru unu ? Date un sinonimu di pranzu.

d) Chì sensu averà servitù in u scrittu ? Un altru sensu di issa parolla u cunniscite ?

2. Gramatica

a) Arechjilongu è schinchiseccu spiecate cum’elle sò fatte isse parolle.

b) Sumerellu latroni, per ogni parolla, date u valore di u suffissu.

c) Scavalca, cume si vede u sensu di a parolla ind’a so struttura stessa ? Spiecate.

d) Vistulu, lascendusi : analizate isse forme.

III. Spressione persunale (28 punti)

1. Inventate u seguitu di sta ventura.

2. Cumu serà chi fole si ne sente quant’è micca oghje ? Date u vostru parè in 20 o 25 filari.